Legea DIETETICIENILOR

Posted on 19 November 2013

Legea DIETETICIENILOR

DOCUMENTE:

Expunere motive – Propunere legislativa LEGEA DIETETICIENILOR

LEGE privind organizarea si exercitarea profesiei de dietetician

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=13694

REZUMAT:

Expunerea motivelor pentru propunerea legislativă

În ultimele decenii, la nivel mondial, a crescut preocuparea pentru aspectele de sănătate publică nutriţională, în special din cauza proliferării supraponderalităţii şi obezităţii şi a riscurilor de sănătate generate de o alimentație nesanatoasă. În acest context, activităţile de nutriţie şi dietetică au dobândit o creștere semnificativă, fiind tot mai multe persoane axate pe prestarea de asemenea servicii specifice (având sau nu calificarea necesară) şi tot mai mulţi beneficiari care apelează specific la serviciile de profil. Volumul informațional crește și el masiv.

Ca o consecinţă, s-a conturat ca profesie disctinctă, autonomă, cea de dietetician, după ce practica a dovedit că nu mai este adecvată exercitarea de asemenea competenţe în mod accesoriu în cadrul altor profesii medicale sau paramedicale. Conform definiției, dieteticianul este persoana calificată în nutriție și dietetică, membru al echipelor interdisciplinare integrate și multi-disciplinare.  Acesta aplică știința nutriției în alimentația și educația grupurilor sau a indivizilor în stare de sănătate sau boală, avand un rol esențial în prevenirea și management-ul bolilor asociate nutriției. Această profesie, deși nouă în România, a fost practicată de suficient timp la nivel internațional pentru a-și câstiga recunoașterea și aprecierea atât în rândul populației, cât și în cel al specialiștilor din domeniul sănătății.

In 2008, şi în România, nutriția și dietetica umană a devenit o profesie distinctă, ce necesită studii superioare, fiind deja organizate studii universitare la nivel de licenţă şi de masterat în mai multe universităţi din ţară (Cluj-Napoca, Tg. Mures, Timisoara, Iasi, Arad, Suceava), dar în rest profesia nu beneficiază de un cadru legal propriu specific, cu atât mai puţin de reglementarea ca profesie liberală, deşi majoritatea celorlalte profesii în sfera sănătăţii sunt reglementate cu acest caracter. Anual vor apărea în România peste 250 noi licenţiaţi în nutriţie şi dietetică, ceea ce face ca reglementarea exercitării profesiei și alinierea la standardele europene să devenină necesară.

Beneficii:

– crearea cadrului legal specific pentru a profesa, adecvat statutului de profesionişti cu studii superioare de profil

– oferirea unei poziţii adecvate pentru o relaţie profesională de cooperare şi respect reciproc cu alte profesii de profil, în special cu cea de medic şi de asistent medical

– crearea unui cadru organizatoric cu gir oficial pentru reprezentare, autoreglementare şi autoadministrare

– asigurarea unui nivel superior de competenţă şi respectarea de către profesioniştii din acest domeniu a drepturilor şi intereselor clienţilor ca şi consumatori în general şi ca pacienţi / beneficiari de servicii de sănătate în particular

– protejarea dieteticianului faţă de concurenţa neloială

– protejarea consumatorilor de ofertanţii de servicii pretins de dietetică, ce nu au competenţa necesară în domeniu

Proiectul de lege a fost conceput la inițiativa Asociației Dieteticienilor din România (ADR), ca principală organizaţie profesională de profil, singura compusă exclusiv din dieteticieni licenţiaţi, organizaţie cu personalitate juridică şi afiliată la Federației Asociaţiilor Dieteticienilor din Europa (EFAD).

Obiective: reglementarea primară, la nivel de lege, cu caracter de noutate în legislaţia naţională română, a profesiei de dietetician, ca profesie liberală, inclusiv organizarea şi funcţionarea organizaţiei profesionale de tip cameral aferentă acestei profesii.

 

Rezumatul Proiectului de Lege  privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician

În primul capitol sunt reglementate aspectele generale, incluzând principiile de exercitare a profesiei de dietetician şi de organizare a profesiei liberale în cauză, accederea în profesie şi definirea diverselor tituluri oficiale specifice.

În al doilea capitol este reglementată activitatea profesională a dieteticienilor, incluzând definirea ramurilor, gradelor profesionale şi specialităţilor, a modalităţilor şi sectoarelor de exercitare a profesiei, nedemnităţi şi incompatibilităţi, evidenţe profesionale, apărarea profesiei, variantele şi formele de exercitare a profesiei de dietetician, drepturile şi obligaţiile dieteticienilor, formarea profesională iniţială şi continuă, suspendarea şi încetarea exercitării profesiei de dietetician.

Al treilea capitol este dedicat Colegiului Dieteticienilor din România, ca organizaţie profesională camerală de interes public, inclusiv structura şi funcţionarea organelor sale de conducere şi administrare, de control şi de jurisdicţie internă (disciplină şi arbitraj), atât de nivel naţional cât şi de nivel teritorial, pentru cele de conducere şi administrare fiind propuse la nivel naţional patru nivele ( Adunare Generală, Consiliu Naţional, Comitet Director şi Preşedinte) şi la nivel teritorial trei nivele ( Adunare Generală,  Consiliu Teritorial şi Preşedinte).

Capitolul IV vizează patrimoniul şi fondurile, capitolul V este dedicat temelor autoritate disciplinară şi jurisdicţie internă iar ultimul capitol cuprinde dispoziţii finale şi tranzitorii, inclusiv termenele pentru adoptarea normelor metodologice de aplicare a legii, pentru înfiinţarea Colegiului Dieteticienilor din România şi adoptarea Statutului acestuia.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>